Articol publicat in Libertatea, in data de 23.10.2025.

În ultimele luni, noi, simplii cetățeni plătitori de impozite și taxe în România, suntem martorii (și uneori, victimele) unei lupte (surde sau, alteori, cu zgomot) între o parte a clasei politice și o parte a corpului magistraților români. Ambele părți au datoria să înceteze de îndată această absurditate și să revină la normal! 

În jurul nostru sunt deja prea multe cazuri de oameni care suferă din cauza actualului blocaj din instanțele de judecată, care, după multe luni, nu primesc nici măcar termene de judecată în dosare importante pentru ei și familiile lor și cel mai grav, care nu au nicio explicație de bun simț și nicio predictibilitate privind rezolvarea acestei situații fără precedent.

Constituția României prevede foarte clar și imperativ, la art. 16, alin. 2, că nimeni nu este mai presus de lege. Au uitat, oare, unii dintre cei implicați în acest conflict, pe spinarea poporului român, acest lucru?!

Cea mai mare și dureroasă problemă? 

Neexercitarea de către președintele Nicușor Dan a atribuției pe care i-o impune art. 80, alin. 2 din Constituție, potrivit căruia „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”.

Ce propunem noi, dinspre societatea civilă? 

1. Propunem ca președintele Nicușor Dan să facă din medierea acestui conflict o prioritate maximă a agendei sale zilnice (alături de chestiunile de apărare națională și de gestionarea crizei bugetare, în solidar cu prim-ministrul). Recomandări Neclaritățile din CV-ul lui Ilie Bolojan. Premierul scrie că a absolvit 3 ani la o facultate unde durata studiilor era de 5 ani
2. Propunem ca o consultare serioasă și cu bun simț cu societatea civilă să fie nu doar despre această categorie de pensionari așa-zis speciali, ci despre toate aceste categorii.
3. Propunem ca, de urgență, actuala coaliție de guvernare să procedeze la modificarea legislației relevante privind pensiile așa-zis speciale. Astfel de modificări, care ar trebui să intre în vigoare concomitent (iar unele ar trebui incluse chiar în Constituție, ceea ce e la îndemâna actualei majorități parlamentare de peste două treimi), trebuie făcute în scopul întăririi încrederii poporului român în statul român și al combaterii sentimentului devastator de nedreptate din România. Ele ar putea avea la bază principii precum:

• Nimeni nu se mai poate pensiona în România înainte de vârsta-standard de pensionare (evident, cu excepția celor cu probleme medicale). Pentru toți cei care obosesc din cauza ritmului prea intens de activitate/complexității acesteia, se pot găsi în ultimii 5 ani de carieră roluri mai puțin solicitante (de exemplu, pentru formarea colegilor mai tineri, pentru studiu aprofundat în scop de standardizare a practicii privind unele chestiuni relevante etc.).

• Statul român să nu mai plătească din bugetul public național nicio pensie în afara celor bazate pe contributivitate. Evident, în cadrul fiecărei bresle se pot constitui sisteme contributive de pensii suplimentare, care ar putea asigura sume suplimentare la pensie celor care doresc să participe în astfel de sisteme.

• În domenii vitale, precum apărarea și securitatea națională, educația, sănătatea, diplomația, magistratura, se poate legifera posibilitatea plății, la pensionare, de indemnizații de merit, pentru cei care au un stagiu minim de cotizare (de exemplu, 25 de ani) și care și-au făcut corect datoria față de România și poporul român (evident, aici nu pot fi incluși cei care nu pot demonstra rezultate concrete ale activității lor). 

4. Creșterea remunerării muncii pentru toți magistrații activi, începând mai ales cu cei aflați la început de carieră (care în acest fel pot fi sprijiniți indirect de stat și pentru a întemeia familii și a face copii), dar nu la fel pentru toți, ci diferențiat, pe bază de merit și rezultate concrete în activitate.

5. În scopul gestionării mult mai eficiente a problemei reale a volumului prea mare de activitate care apasă actualul corp de magistrați activi, propunem legiferarea de urgență a posibilității ca profesioniști ai dreptului din alte profesii juridice (precum cele de avocat, consilier juridic, notar public etc.) să intre în magistratură printr-un proces inteligent. Acesta ar putea presupune: publicarea informațiilor detaliate privind posturile neocupate, formularea de cerințe de minimă experiență profesională (de exemplu, cel puțin 10 ani de activitate în domeniul juridic), o evaluare psihologică, parcurgerea unui curs de pregătire specifică (cu o durată de maximum 3 luni) organizat de Institutul Național al Magistraturii sau de principalele facultăți de drept din țară etc. Citeşte întreaga ştire: Domnule președinte Dan, domnule prim-ministru Bolojan, faceți o pace dreaptă cu magistrații!