Copil fiind, am auzit de multe ori în locurile unde am crescut, din partea unor bărbați, vorba păcătoasă: e bine să bați femeia și când nu e clar pentru ce, pentru că știe ea de ce.

Văzând că mass-media acordă acum tot mai multă atenție abuzurilor fizice împotriva femeilor, cred că e timpul să vorbim mult mai apăsat în spațiul public de cauze profunde și posibile soluții de fond, măcar la o parte din aceste probleme acute care macină societatea noastră.

Înainte ca violența să se manifeste în plan fizic (bătaie, tortură fizică și, Doamne ferește!, chiar omor), ea se manifestă în plan psihic și emoțional. Iar înainte de asta sunt niște obiceiuri/tipare de gândire moștenite/preluate din jurul nostru, din familie, școală, societate, care favorizează/predispun la violență. Iată doar câteva exemple:

De prea multe ori, femeile sunt privite nu ca ființe egale cu bărbații, ci ca obiect (sexual, de exemplu). Există o părere larg răspândită, nu doar printre bărbați, ci chiar și printre femei, din păcate, că femeia este mai proastă / mai incapabilă decât bărbatul pentru anumite munci / activități. Dacă s-ar aplica în mod corect principiul “omul potrivit la locul potrivit”, este evident că, pentru anumite roluri sociale/activități, un bărbat este mai potrivit (de exemplu, la haltere, un bărbat ridică natural o halteră mai grea decât o femeie), la fel cum, pentru altele, o femeie este mai potrivită decât bărbatul (de exemplu pentru a fi moașă). Dar nu despre asta e vorba, desigur…

Puterea exemplului este foarte mare, se știe. În multe familii se dau exemple copiilor: atitudinea superioară a bărbatului față de femeie, violența psiho-emoțională și chiar fizică, neimplicarea femeii în luarea deciziilor importante etc.

Lipsa meritului ca și criteriu fundamental pentru promovare în anumite zone din societate și, mai ales, în funcții publice, face ca uneori, pentru a promova, femeile să fie așteptate să ofere, pentru a fi promovate, nu doar șpaga pe care unii o așteaptă de la bărbați, ci și favoruri specifice (de exemplu servicii sexuale).

Te uiți la fotografiile de grup când se formează un guvern și vezi că prezența femeilor ori lipsește cu desăvârșire, ori este infimă. Oare e vreo legătură între acest dezechilibru al reprezentării echilibrate a populației la vârful politicii și performanța penibilă a actualei clase politice?!

Pentru o parte din concetățenii noștri, e importantă și de impact educația primită dinspre Biserică. Din păcate, uneori, unii ierarhi ai Bisericii (din tagma șpagovenilor nepedpsiți de justiția oamenilor, de exemplu) oferă învățături neconforme cu spiritul creștin autentic din Sfintele Evanghelii ale Domnului Iisus Hristos și total neadaptate la dinamica socială din secolul XXI (21). De exemplu, se citează incomplet anumite texte evanghelice despre cum femeia ar trebui să se supună bărbatului într-o relație de cuplu. Dar se uită deliberat obligația corelativă a bărbatului de a iubi femeia!!! La facultățile de drept, studenții învață conceptul de obligații interdependente în relațiile bilaterale (așa cum este relația de cuplu dintre un bărbat și o femeie), dar unii ierarhi ai bisericii (bărbați, desigur!) uită să-i învețe pe bărbați (tineri și bătrâni) că au obligația de a iubi femeia, așa cum Hristos a iubit Biserica și s-a dat pe Sine pentru ea și că soții sunt învățați de Sfântul Duh, prin conștiința Sfântului Apostol Pavel, să se supună unul altuia (a se vedea mai precis Epistola către Efeseni, capitolul 5, versetele 20 și următoarele).

Celor care au dubii despre adevărul supra-cinstirii modelului ideal de femeie din Biserica ortodoxă, le adresez invitația de a observa/contempla măcar pictura/zugrăveala/mozaicul de deasupra altarului (cea mai importantă parte a construcției unei Biserici), unde tronează Maica Domnului, Sfânta Fecioară Maria, purtându-l pe pruncul Iisus Hristos…

Ce putem face, aceia dintre noi cărora le pasă, pentru ca binele să învingă răul și în acest domeniu?

Trebuie să cultivăm în toate felurile posibile iubirea și respectul față de fete și femei. Ele sunt un mare dar de la Dumnezeu pentru noi, bărbații. Venim la viață prin trup de femeie, iubirea mamei pentru fiecare dintre noi este, probabil, cea mai înaltă formă de iubire pe care o putem simți de la oameni în această lume. Prezența lor în viața noastră ne poate împlini și echilibra, din toate punctele de vedere, iar cazurile bărbaților care pot trăi sănătos și frumos în celibat sunt rare, ele sunt excepția, iar nu regula.

E bine să ajutăm atât cât putem, fiecare dintre noi individual și în comunități mai mari sau mai mici, după cum putem concret, fetele și femeile abuzate.

Partidele politice noi, care se formează în această perioadă pentru a câștiga alegerile din 2028, pot face o mare diferență față de actualele partide care, doar prin subvenții și decontări de campanii electorale, rup sute de milioane de Euro de la gura copiilor flămânzi ai României. Adică pot arăta din start femeilor mult mai multă prețuire și le pot oferi șanse reale de a ocupa funcții pe bază de merit. Și pot elabora politici publice inteligente, menite să schimbe mentalități, prin educație, stimularea unor comportamente și pedepsirea altora cu forța de constrângere a legii și a statului.

Mass-media poate să își facă datoria față de societate (dincolo de dorința firească de a face și un anumit profit), susținând liderii de opinie și liderii politici care promovează meritul, respectul reciproc și echilibrul natural între bărbați și femei în societate, nu doar reprezentanții partidelor parlamentare actuale, mult prea uzate deja în rele.

Zilele trecute, Parlamentul Italiei a înăsprit legislația penală pentru a fi condamnați la închisoare pe viață ucigașii de femei. La noi, până la dezbaterea oportunității unei astfel de kodificări legislative, este o foarte mare problemă aplicarea actualei legislații. De multe ori, fete/femei abuzate sunt supuse la umilințe/batjocură/ignorare chiar de către angajați ai statului care lucrează în sistemul de aplicare a legii (law enforcement). Primele pedepse care ar trebui introduse/majorate prin lege ar fi împotriva unor astfel de personaje, care nu-și merită deloc statulul de “speciali” de care au parte, de exemplu, când se retrag la pensie la 40-50 ani, cu niște cuantumuri ale pensiilor la care oamenii obișnuiți din România nu pot visa…

Dacă nu vom face progres semnificativ în următorii ani și în acest domeniu, al respectului și iubirii față de femei, aceasta va rămâne încă una din multele falii din societatea noastră, atât de dezbinată și lipsită de dialog și bună înțelegere între diversele categorii sociale.