Articol publicat în zf.ro în data de 21 Mai 2026

În atmosfera polarizată în ultimele săptămâni de aparatele uriașe de propagandă ale marilor partide, cu greu își mai fac loc poziții neutre, nepartizane politic, bazate doar pe profesionalism și bun simț. Totuși, voi face o încercare să argumentez câteva idei, formulate pe baza experienței mele profesionale de peste 29 de ani. Evident că în România este nevoie de reformă, dar din aia făcută pe bune, nu doar simulată pentru a crește în sondaje anumiți politicieni sau pentru resuscitarea unor branduri politice care nu au performat destul de bine la ultimele alegeri din 2024 și 2025!

Una dintre reformele importante ratate de guvernarea Bolojan+Grindeanu (23.06.2025-20.04.2026) a fost cea a companiilor de stat. Am exprimat deja opinia că prim-ministrul Ilie Bolojan a greșit atunci când a creat al cincilea post de viceprim-ministru pentru reformă, am explicat cum altfel ar fi putut proceda, într-un articol de opinie precedent din Ziarul Financiar: https://www.zf.ro/zf-24/catalin-dima-avocat-reforma-companiilor-de-stat-multa-analiza-putina-23140277 .

Una dintre legile birocrației este că atunci când creezi noi posturi, noi căsuțe în organigrame, ele trebuie umplute cu oameni. După ce a creat această poziție foarte importantă în organigrama Guvernului, prim-ministrul Bolojan nu a găsit să pună omul potrivit la locul potrivit.

După ce a eșuat cu numirea celui dintâi viceprim-ministru pentru reformă (cu anumite probleme de integritate, recunoscute public după o campanie mediatică de devoalare a lor), premierul a adus-o în Guvern pe o doamnă demnă de tot respectul pentru activitatea ei în mediul privat, dar fără experiență relevantă privind reforma statului. Experiența d-nei Oana Gheorghiu ar fi recomandat-o, de exemplu, pentru a coordona construirea, sub autoritatea premierului, a spitalelor publice din România. În interesul poporului român, asta putea fi declarată o prioritate națională, dl. Bolojan putea emite o ordonanță de urgență și orice alte acte normative necesare pentru derularea cu succes a unui astfel de proiect (centralizarea autorității de decizie, a bugetelor etc).   

Nu a fost o mirare pentru profesioniștii din piață că abia pe 15 aprilie 2026 echipa d-nei viceprim-ministru a reușit să publice primul document consolidat de analiză și cu recomandări privind anumite companii de stat. Pe de altă parte, în cele 10 luni de viață ale Guvernului Bolojan nu s-a auzit de vreo numire semnificativă de profesioniști la conducerea vreunei companii de stat cu potențial de rezultate mult mai bune decât până acum!

Într-o postare pe o rețea de socializare din 17.04.2026, d-na Gheorghiu arăta o necunoaștere și neînțelegere a mecanismelor de funcționare și de conducere a unei companii de stat. Ca practician al dreptului afacerilor, nu pot califica altfel afirmații de genul celor că:

-într-o companie de stat listată la bursă nu se mai pot încheia contracte dezavantajoase cu intermediari, sau

-după listare o companie nu mai poate ascunde nimic.

Atunci când directorul general sau președintele Consiliului de Supraveghere (și alți membri cheie ai conducerii companiei) sunt numiți politic (așa cum a fost cazul și la Hidroelectrica), bineînțeles că acele fenomene de corupție nu dispar miraculos după listare. În viața reală, atunci când oamenii sunt numiți în funcții de conducere politic, iar nu pe criteriile de competență și merit aplicate în mediul privat, respectivii numiți politic se vor adapta și vor simula mai bine niște aparențe.

Pe 8.05.2026, în calitate de ministru interimar al energiei, dl. Bolojan a comunicat public că fix la aceeași Hidroelectrica va acționa prin AGA din 29.05.2026 pentru suspendarea sau revocarea actualului președinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, trimis în judecată încă din 29.10.2025 pentru luare de mită. Deci faptul că această companie deținută majoritar de stat este listată la bursă de mai mulți ani nu a împiedicat o asemenea situație inacceptabilă, din punctul de vedere al imaginii și reputației companiei, ca un inculpat pentru corupție să stea bine merci în fruntea acelei companii!

Un alt caz devoalat în mass media în ultimele zile a fost al consilierului onorific al d-nei Gheorghiu, un avocat respectat în piață, membru important al PNL (fost parlamentar), care lucrează acum la o firmă de avocați respectabilă, care a beneficiat fix în această perioadă de un contract semnificativ de servicii juridice încheiat cu cancelaria premierului. Nu sunt implicat în jocul politic, nu speculez deloc despre o eventuală exercitare a unei influențe nepotrivite în acest caz, dar afirm cu tărie un lucru:

Când vrei cu adevărat să faci bine, să faci reformă pe bune, ții cont și de aparențe și ar trebui să ai grijă și la coincidențe care pot da naștere ușor la speculații. Adică, pentru a nu compromite ideea de reformă, dl. Bolojan și d-na Gheorghiu ar fi trebuit să aibă grijă să nu fie loc de speculații de genul celor pe care le pot face prea ușor adversarii lor politici în astfel de cazuri.

Se poate și altfel? Da, bineînțeles că putem mai bine! Dau un exemplu din practica mea profesională: între decembrie 2015 și iunie 2016 am acordat asistență și consiliere juridică pro bono (adică fără să primesc vreun leu/euro) Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, în timpul guvernului Cioloș. Am făcut asta din respect pentru efortul ministrului de atunci, Marius Bostan, venit din mediul privat și din dorința sinceră de a ajuta, fără să aștept și fără să primesc pentru firma mea, în acea perioadă, vreun contract de la vreo altă entitate guvernamentală.

În opinia mea, când faci reformă sau anticorupție sau alte asemenea activități în serviciul public, care au și o componentă morală:

-e bine să nu te bagi în lucruri la care nu te pricepi cu adevărat,

-trebuie să acționezi în serviciul public cu integritate ireproșabilă și

-e nevoie să livrezi și  rezultate concrete (măcar din acelea rapide, quick wins, dacă nu ai mult timp la dispoziție), nu doar retorică și vorbe frumoase.

Altfel, riști să compromiți niște idei nobile, pentru că profitorii vechii stări de fapt, pe care vrei s-o schimbi în bine, stau la pândă și vor specula erorile. Iar bunele intenții nu vor mai conta mai mult decât faptele concrete (sau lipsa lor), decât într-o anumită bulă pe online.

20.05.2026