România are nevoie de vindecarea rănilor și fracturilor deja acute din societate, dacă vrem să rezistăm presiunilor din partea inamicilor libertății noastre. Una dintre vicleniile de succes la ultimele alegeri a fost aceea de a fi fost folosiți unii dintre ierarhii și preoții Bisericii pentru a-i îndemna explicit pe enoriașii lor să voteze pentru anumiți candidați / anumite partide sau contra altora. În perspectiva următoarelor alegeri din 2028, acest păcat nu ar trebui lăsat să se repete.

Ca părinte, nu îmi pot închipui durerea familiilor care tocmai și-au pierdut copiii uciși de o bacterie la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, conform anunțurilor publice de ieri, 26 septembrie 2025. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe copii și să-i întărească pe părinți și bunici în aceste clipe teribile!

Iar d-lor Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, marii conducători ai guvernelor și majorităților parlamentare de după 2021 (când a fost aprobat PNRR), fostului ministru al sănătății Alexandru Rafila și și autorilor morali ai acelei coaliții contra votului popular din 2020, în frunte cu dl. Klaus Iohannis: rușine să vă fie pentru ce ați lăsat în urmă!

În ultimele trei decenii (de la Declarația de la Snagov din 1995), politica externă a României a fost una dintre puținele politici publice ale cărei obiective au reușit să se mențină deasupra conflictului politic intern. Integrarea în NATO și în Uniunea Europeană au reprezentat obiective naționale majore, asumate transpartinic și atinse cu succes, într-un anumit context istoric. Această reușită este cea mai importantă realizare strategică a României post-comuniste, în beneficiul propriilor cetățeni, care pot compara ușor cum se trăiește în România cu traiul în alte țări apropiate geografic care nu au reușit acest salt (precum Ucraina, Republica Moldova).

În ultimele două săptămâni a apărut în mass-media informația că, la vizita scurtă la Guvern din 26.08.2025, ați fi avansat liderilor coaliției guvernamentale numele unor posibili candidați pentru șefia civilă a principalelor serviciilor de informații ale României. Și anterior acestui moment, dar și ulterior acelei discuții, au fost vehiculate în spațiul public mai multe nume de posibili candidați iar comentariile exprimate au vizat mai ales aceste persoane, dar au fost puține opinii exprimate dinspre societatea civilă cu privire la profilul ideal al candidaților pentru aceste funcții.