Articol publicat în Libertatea, în data de 19 Septembrie 2025.

În ultimele două săptămâni a apărut în mass-media informația că, la vizita scurtă la Guvern din 26.08.2025, ați fi avansat liderilor coaliției guvernamentale numele unor posibili candidați pentru șefia civilă a principalelor serviciilor de informații ale României. Și anterior acestui moment, dar și ulterior acelei discuții, au fost vehiculate în spațiul public mai multe nume de posibili candidați iar comentariile exprimate au vizat mai ales aceste persoane, dar au fost puține opinii exprimate dinspre societatea civilă cu privire la profilul ideal al candidaților pentru aceste funcții.

Prima dumneavoastră declarație publică despre profilul viitorului director al SRI sau SIE pare a fi cea făcută în conferința de presă din 4.06.2025:

“cineva care a lucrat cu oamenii de-a lungul timpului, are o experiență profesională și cineva din zona civilă”.

Apoi, în data de 4.09.2025, în interviul de la Antena 1, ați declarat că viitorii directori ai SRI și SIE ar trebui să fie „niște oameni care să aibă o experiență de viață, să fie capabili să coordoneze mulți oameni și care să aibă o abilitate politică de a se mișca între foarte multe interese, multe legitime”. De asemenea, să nu fie politicieni ci: „Mai degrabă nu. Mai degrabă oameni din societate”.

Funcția de Director al SRI este una dintre cele mai importante poziții în arhitectura statului român, cu impact direct asupra siguranței naționale și asupra încrederii publice în democrația noastră. Din acest motiv, alegerea unui astfel de conducător trebuie să se facă după criterii clare, transparente și obiective și nu să fie doar rezultatul unor negocieri netransparente între Președintele României și liderii majorității parlamentare. Ne permitem să vă aducem în atenție un set de astfel de criterii pe care le puteți avea în vedere.

Criterii esențiale pentru funcția de Director al SRI

• Independență politică reală. Este nevoie de un lider care să nu fi fost implicat în activități partizane și care să nu poată fi suspectat de loialități politice trecute sau prezente.

• Expertiză relevantă în domenii de securitate, apărare și politici publice. O experiență exclusiv juridică sau economică, chiar de nivel înalt, nu este suficientă pentru specificul acestei funcții.

• Experiență managerială demonstrată în instituții complexe. SRI nu este o entitate mică, ușor de condus; conducerea sa implică coordonarea a mii de oameni, gestionarea informațiilor clasificate și cooperarea internațională.

• Integritate și independență față de posibile influențe externe. Un director al SRI trebuie să fie ferit de orice vulnerabilitate legată de asociați de afaceri sau de apartenență la grupuri de interese nelegitime.

• Capacitate de a comunica public și de a menține încrederea cetățenilor. Într-o democrație, serviciile de informații nu pot funcționa optim decât dacă societatea are încredere în neutralitatea și profesionalismul conducerii.

Criterii instituționale și legale

Acestea decurg din legislația României (în special Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI) și din practica democratică:

• Cetățenie română și loialitate față de statul român (nu pot exista dubii induse, de exemplu, de dubla cetățenie / fidelitatea față de alt stat).

• Integritate – lipsa nu doar a unor condamnări penale dar și a unor suspiciuni grave care ar putea afecta credibilitatea funcției.

• Incompatibilități – directorul SRI nu poate face parte din partide politice și nu poate desfășura alte activități comerciale sau politice.

• Numire și validare – conform legii, Directorul SRI este numit de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, la propunerea Președintelui României. Acest mecanism creează premisele un echilibru de putere.

Criterii politice

Funcția este una politică, pentru că implică încredere la cel mai înalt nivel al statului:

• Susținerea Președintelui – fără ea nu există propunere.

• Acceptabilitate pentru majoritatea parlamentară – nominalizarea trebuie să fie votată în Parlament. Un candidat contestat puternic riscă să fie respins.

• Compatibilitate cu partenerii strategici – SRI colaborează intens cu organizațiile similare din NATO și UE; alegerea unui director trebuie să fie percepută ca sigură și previzibilă în relațiile externe.

• Echilibru politic intern – uneori funcția de director la SRI sau SIE este folosită ca parte a negocierilor politice (spre exemplu, un partid acceptă un nume dacă primește influență pe altă zonă).

Criterii profesionale

Dincolo de politică, în mod ideal există câteva standarde obiective care definesc profilul adecvat:

• Experiență managerială – SRI are mii de angajați și un buget semnificativ; directorul trebuie să aibă abilități de conducere și viziune strategică.

• Expertiză în securitate națională, apărare sau intelligence – chiar dacă directorul este civil, trebuie să aibă înțelegere solidă a domeniului.

• Neutralitate politică și independență – pentru a asigura credibilitate democratică și pentru a evita folosirea SRI în scopuri partizane.

• Reputație publică și integritate personală – percepția opiniei publice contează, pentru că un director contestat subminează încrederea în instituție.

• Capacitate de relaționare internațională – SRI este parte a rețelei de intelligence euro-atlantice; directorul trebuie să inspire încredere partenerilor externi.

Este evident că este o decizie foarte dificilă și este aproape imposibil de găsit un candidat care să corespundă unui profil ideal. Dar așteptările legitime ale cetățenilor preocupați de impactul acestei instituții asupra democrației și drepturilor și libertăților noastre sunt ca dumneavoastră să nu vă limitați la câteva criterii minimaliste precum cele enunțate în data de 4.06.2025 și în 4.09.2025, ci să vă ridicați la înălțimea exigențelor pe care le impune o decizie cu asemenea impact în societatea noastră. Contextul internațional complex, intensificarea războiului hibrid, anularea procesului electoral de la finalul anului 2024 sunt doar câteva argumente suplimentare care susțin această recomandare.

Vremurile complicate pe care le trăim necesită o încredere mai mare a românilor în serviciile de informații, în rolul lor într-o societate democratică, în felul în care își fac datoria față de România și în care contribuie la siguranța vieții în țara noastră, iar imaginea pe care o proiectează directorul civil al unui serviciu de informații poate ajuta în acest sens sau poate submina aceste deziderate legitime.