Articol publicat în Libertatea, în data de Decembrie 2025

Mă număr printre cei peste 4,2 milioane de români care nu l-au votat pe Nicușor Dan pe 4.05.2025, ci doar pe 18.05.2025. Atunci am considerat că era de datoria mea, ca simplu cetățean, să nu las țara pe mâna celor care amenință oamenii cu jupuirea în public și cu agresarea sexuală. Pe mine dl Dan nu mă poate dezamăgi, pentru că nici nu m-a amăgit. Ca bucureștean, știam ce înseamnă capacitatea managerială a dlui Dan. Am trăit pe pielea mea, în cei aproape 5 ani de mandat al său la Primăria Generală a Municipiului București, roadele nepriceperii sale, precum traficul și poluarea tot mai ucigătoare, aleile din Herăstrău tot mai pline de gropi etc.

Dar cunosc mulți oameni care l-au votat cu speranță și care sunt deja foarte dezamăgiți și chiar furioși pe dumnealui, pentru gesturi precum:

– Primul său gest politic semnificativ (devenit între timp o obsesie, prin insistența pe acest subiect) a fost să ne explice cum legionarii nu au fost cu toții niște criminali, ci unii ar merita chiar respect, deși au aderat cu bună știință la o mișcare condusă de un criminal notoriu, care la un moment dat în evoluția ei a produs multe crime și multă suferință unor oameni absolut nevinovați (deci nu e vorba doar de adversarii lor politici, pe care i-au asasinat cu sânge rece). Curtea Constituțională i-a respins unanim (deci inclusiv cu votul judecătorului constituțional propus de dl Dan) sesizarea, dar dl Dan o ține langa, a ajuns apoi să-i respingă și Parlamentul cu largă majoritate cererea de reexaminare a unei legi. Oare ce mai urmează pe acest subiect?!

– După ce l-a desemnat prim-ministru pe dl Ilie Bolojan (gest normal, raportat la sprijinul politic dat de acesta din urmă între cele două tururi din mai 2025), la foarte scurt timp s-a apucat să-l submineze. De exemplu, declarând public că nu trebuia crescut TVA (idee cu care și eu personal sunt de acord), dar fără să facă foarte clară alternativa (de exemplu tăierea brutală și imediată a alocărilor bugetare pentru mafia politică, prin programe de investiții publice la prețuri mult umflate față de prețurile corecte ale pieței).

– A avut nevoie de aproape 5 (cinci) luni pentru a-și numi echipa de consilieri la Cotroceni, un aspect esențial pentru un bun început de mandat prezidențial. În democrațiile occidentale (spre care mulți dintre noi au aspirat să evoluăm în ultimii 36 de ani de la Revoluția din decembrie 1989), primele 100 de zile de mandat ale oricărui președinte ales direct de popor sunt esențiale și definitorii pentru îndeplinirea principalelor promisiuni din campania electorală. Dl Dan nici măcar consilierii nu a fost în stare să și-i numească în primele 100 de zile…

– A numit mai mulți miniștri habarniști/pafariști din partidul fondat de dumnealui (USR), deși acolo sunt mulți oameni mult mai competenți (dar care, probabil, nu sunt pe placul dlui Dan) – a se vedea doar exemplul numirii absolventului prestigioasei universități Bioterra, adică dl Ionuț Moșteanu, în funcția critică de ministru al apărării naționale… apoi ne mai și mirăm de umilirea României de către Federația Rusă în episodul dronelor…

– A făcut deja alte erori majore în domeniul esențial (cel mai important) printre atribuțiile președintelui României, respectiv apărarea națională (conform art. 92 din Constituție) – de exemplu propunerea în noiembrie 2025 către Parlament a unei noi strategii naționale de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, aparent fără vreo sincronizare cu strategia de securitate națională a principalului aliat al României, adică Statele Unite ale Americii (SUA) făcută publică la începutul lui decembrie 2025.

– Dl Dan pare incapabil să aibă dialog politic la nivel înalt cu SUA, aspect absolut esențial pentru apărarea națională a României. Unul dintre gesturile politice majore ale actualei administrații republicane din SUA (retragerea câtorva sute de soldați americani din România) a avut loc la doar câteva zile după întâlnirea Secretarului de Stat, dl Marco Rubio cu trimisa dlui Dan, dna ministru de externe Oana Țoiu, care, după ce a zâmbit la poza oficială de la Departamentul de Stat, a omis să informeze cinstit poporul român despre acel gest politic al SUA (care presupunem că i-a fost adus atunci la cunoștință, dar nu știm cert), iar publicul din România a aflat din presa ucraineană…

 – Prin râsul său și glumițele sale (inexplicabile pentru oamenii obișnuiți), dl Dan a părut incapabil în primele luni de mandat să priceapă și să rezoneze cu durerea unei mari părți a poporului român, cauzată de măsurile de austeritate luate de guvernul numit de dl Dan, de noi creșteri ale impozitelor și taxelor, de reducerea veniturilor reale ale populației din cauza inflației-record în Uniunea Europeană, de prețurile uriașe la energie etc.

Personal, am fost bucuros să remarc cel puțin câteva lucruri bune care pot fi trecute în dreptul primelor 7 luni de mandat prezidențial ale dlui Dan, precum:

– numirea, chiar și întârziată, a unui consilier bun, precum dl profesor Valentin Naumescu,

– primirea cordială la președintele Franței (deși unii cârcotași au criticat nivelul redus al protocolului acordat președintelui României, comparativ au alți oficiali) și la regele Charles al Marii Britanii,

– faptul că, după aproape 6 luni de rătăciri ciudate la alte parade similare, a reușit să meargă normal prin fața gărzii de onoare la parada de 1 Decembrie 2025; 

– recepții frumoase la Cotroceni, cu mulți participanți, atât după câștigarea alegerilor, cât și de ziua națională.

Ce urmează?

Un președinte cu popularitate prăbușită este ostatic al majorității parlamentare, care știe că este vulnerabil în fața unei suspendări de către Parlament, în sensul că ar putea fi demis oricând de majoritatea poporului român la referendum. 

Din păcate, cel puțin prin implicarea ostentativă în campania electorală de partea dlui Cătălin Drulă, dl Dan este suspendabil oricând de către Parlament. Fostul președinte Băsescu a fost suspendat pentru mai puțin de atât, iar Curtea Constituțională a validat acele motive de suspendare (de exemplu în 2012 i s-a imputat că anunțase măsurile de austeritate în locul prim-ministrului). 

Punându-se în această postură, de bunăvoie și nesilit de nimeni, dl Dan și-a redus considerabil marja de manevră politică, necesară pentru a presa actualele partide parlamentare să facă lucruri bune și pentru poporul român, iar nu doar pentru ele și clientelele lor politice. De exemplu, să elimine complet subvențiile de la bugetul de stat pentru partidele politice parlamentare (care distorsionează grav competiția politică), sau să organizeze alegeri locale în două tururi. Astfel de măsuri legislative de bun simț ar da șansa regenerării clasei politice în cadru legal și constituțional, ceea ce ar fi în interesul României și al poporului român.

Să sperăm că dl Dan nu va reuși „performanța” de a compromite ideea de independent la Președinția României! Un eventual eșec al său la Cotroceni nu ar fi doar un eșec pe persoană fizică, ci un nou eșec al României…

Post scriptum: ulterior redactării textului de mai sus, a fost publicat decretul prezidențial de promulgare a așa-zisei Legi Vexler, semnat în 23.12.2025.