Articol publicat în Libertatea, în data de 5 Ianuarie 2026
Încă nu am cunoscut vreun om care să fi lucrat în sistemul național de apărare și care să fie de părere că, în acești ani, România se poate apăra contra unei Federații Ruse tot mai agresive, fără sprijinul Statelor Unite ale Americii (SUA). Sâmbătă, 3 ianuarie 2026, SUA au făcut o demonstrație de forță fără precedent în ultimii 36 de ani, arestând președintele Venezuelei și pe soția sa, luați din reședința oficială din Caracas, unde erau probabil păziți de forțele armate ale Venezuelei. În plus, în conferința de presă din 3.01.2026, mesajele date de conducerea SUA au fost clare, în sensul forțării Venezuelei să se supună față de interesele vitale americane (de securitate și economice).
Conform mai multor surse internaționale, acest atac asupra regimului de la Caracas – nerecunoscut de SUA si UE (inclusiv de România), atac executat cu mare precizie de forțele armate americane, ar putea fi văzut și în paradigma înțelegerii dintre SUA și Federația Rusă din Alaska (din august 2025). Mai precis, ar putea semnala o împărțire a unor sfere de influență între prima superputere a lumii, SUA și marea putere militară, Federația Rusă (vulnerabilă economic și prinsă în capcana strategică a războiului din Ucraina), în ideea contracarării de către SUA a ascensiunii celei de-a doua superputeri a lumii, China.
Cu doar câteva zile înainte de această demonstrație de forță a SUA, în data de 22.12.2025, Presedintele Romaniei, dl. Nicușor Dan, dăduse un interviu în Politico, intitulat „Economics beat morals in Trump’s new world”. Dl Dan spune acolo că „lumea s-a schimbat, în sensul unei mutări de la un anumit mod moral de a face lucrurile la un mod pragmatic și economic de a face lucrurile”. Dl Dan mai declara că „ar fi o problemă dacă SUA ar încerca să influențeze politica din țări UE într-un mod nedemocratic”, de exemplu plătind media din țări europene, „așa cum face Rusia”. Dl. Dan adaugă la declarațiile sale că „Europa și SUA sunt aliați naturali pentru că împărtășesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii” și că dumnealui crede că „un parteneriat potrivit va fi posibil pe termen mediu” dar, pentru moment, am fi „într-un fel de perioadă de tranziție în care trebuie să ne înțelegem mai bine unii pe alții”.
Politico precizează clar că relațiile cu SUA sunt „critice” pentru România, având în vedere poziția sa geografică, la granița estică a UE și cu o lungă graniță cu Ucraina. Autorul articolului, Tim Ross, mai adăuga și că „evaluarea francă a lui Dan descoperă dimensiunea pagubei care a fost făcută relației transatlantice în acest an. Trump a injectat pericol în toate aspectele alianței Vestului, chiar și prin restaurarea relațiilor cu conducătorul Rusiei, Vladimir Putin”. Oricine nu este analfabet funcțional (adica majoritatea largă a poporului român) poate înțelege că dl. Dan a intrat cu bună știință într-un joc al publicației Politico, de a critica actuala administrație de la Casa Albă.
Față de „realitățile reale” de mai sus (am folosit expresia patentată de dl. Dan în postarea sa de pe Facebook din 31.12.2025), se ridică, cel puțin, următoarele probleme:
-mandatul constituțional / legal pe care dl. Dan are impresia că-l are, ca președinte al României, să se poziționeze contra SUA,
-moralitatea poziției dl. Dan (de care face caz în Politico),
-riscurile, fără precedent în ultimii ani, la care România poate fi expusă în prezentul context internațional.
Ca sa scutim cititorii grăbiți de efortul de documentare, oferim câteva concluzii ale studierii câtorva informații publice relevante:
1. În calitatea sa de reprezentant al statului român (conform art. 80 din Constituție), dl. Dan ar fi trebuit să consulte Guvernul într-o problemă de asemenea importanță (poziționarea publică a României față de SUA), conform art. 86 din Constituție și ar fi putut lua parte la (și ar fi condus) ședința Guvernului în care să se dezbată o asemenea problemă de interes național privind politica externă și apărarea țării, conform art. 87 din Constituție. În plus, dl. Dan ar fi putut adresa Parlamentului un mesaj cu privire la o problemă politică a națiunii române de asemenea importanță (conform art. 88 din Constituție). Dacă aceste demersuri politice și juridice nu au avut loc, dl. Dan s-ar putea trezi pe dinafara Constituției.
2. Nu am găsit nici pe site-ul nicusordan.ro (al d-lui Dan) nici pe cel oficial presidency.ro (al președinției României) informația clară, completă și deplin transparentă despre finanțarea ultimelor două campanii electorale ale d-lui Dan (2024 la Primăria Generală a Bucureștiului și 2025 la Președinția României), profitul personal cu care s-a ales după restituirea împrumuturilor și ce a facut concret cu acest profit, rămas din banii publici și ai donatorilor privați (a declarat că urma sa facă niște donații). Doar niște informații parțiale, trunchiate și insuficient de clare au fost oferite de dumnealui într-o conferință de presă și în declarațiile de avere. Față de aceste „realități reale”, dl. Dan nu pare să aibă nici îndreptățirea morală de a comenta, din funcția de președinte al României (deci nu ca simplu ONG-ist), moralitatea acțiunilor politice ale SUA (sub actuala administrație sau alta)…
3. Dacă este adevărat ce sugerează mai mulți comentatori de politică internațională, respectiv că, în întâlnirea la cel mai înalt nivel din Alaska și în alte asemenea dialoguri între cele două țări, SUA și Federația Rusă ar fi convenit ceva legat de zona Mării Negre, este (cel puțin teoretic) posibil ca România să aibă o problemă semnificativă de siguranță națională. Personal, nu cred în teoria unei abandonări a României de către SUA într-o zonă gri, la dispoziția Rusiei. Cred mai degrabă într-o eventuală silă și săturare a Americii de a compensa prin eforturi proprii (din banii contribuabililor americani) faptul că elita politică a României este, în majoritatea ei, prea incompetentă și prea coruptă, în relația cu Federația Rusă (și nu numai). Adică, dacă noi nu facem ce ține de noi (așa cum fac alte țări mari de pe flancul estic al NATO, respectiv Polonia și Finlanda), de ce SUA ar face în locul nostru? Cred că americanii încă sunt dispuși să ne ajute, dacă noi ne ajutăm pe noi înșine în primul rând (așa cum fac cu Polonia, de exemplu).
Fix în aceste zile, propaganda AUR se laudă cu o vizită în SUA a jupuitorului de oameni și agresor sexual de scroafe (conform propriilor declarații publice), George Simion. Oare dl. Dan are vreun joc în tandem cu dl. Simion (cum a părut în anumite momente ciudate în luna mai 2025, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale)? Adică ne paște vreo cooptare la guvernare a AUR, dacă aceștia se vor poziționa ca singura forță politică semnificativă din Parlament pro-SUA? Să nu uităm că acum doar câteva săptămâni, în decembrie 2025, AUR a votat în Parlament de partea opiniei d-lui Dan în subiectul reexaminării așa-zisei „Legi Vexler”!
În final, o întrebare retorică: liderii majorității parlamentare actuale, d-nii Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, or avea vreo părere față de „realitățile reale” ale acestor opinii / gesturi politice ale președintelui Nicușor Dan? Sau vreo apăsare din partea propriilor conștiințe, având în vedere responsabilitatea constituțională pe care o au față de România? Adică măcar vreo întrebare publică au de formulat către președintele României, pe acest subiect vital pentru siguranța României și a românilor care trăiesc pe teritoriul patriei noastre?!
