Articol publicat în ZF 24, în data de 29 Aprilie 2026
Există în România profesioniști care AU FĂCUT restructurare de companii de stat (sau foste astfel de companii). Deci există deja know-how acumulat în ultimele decenii de economie de piață, care combină înțelegerea profundă a culturii locale cu cele mai bune practici la nivel internațional.
Personal, am lucrat între 2002-2011 în fosta Romtelecom S.A., în perioada de tranziție de la statutul de fost monopol majoritar de stat (acesta era încă acționar majoritar cu 65% în 2002) până la stadiul de operator de telecom adaptat la un nou cadru de reglementare (preluat din UE), cu structura de personal adaptată realităților pieței, cu introducerea de noi tehnologii (pentru a oferi servicii de internet, retransmisie TV etc.), cu noi sisteme de IT și proceduri de lucru (care au permis consolidarea de la 41 de mini-companii județene într-o singură companie cu adevărat), cu o nouă cultură organizațională.
Noua guvernanță corporativă a avut la bază Politica de management introdusă după a doua fază a privatizării din 2003, care a urmat best practices in international private sector și a fost menținută peste 20 de ani. Personalul s-a redus atunci de la peste 40.000 de salariați în 2002 la aproximativ 12.000 în 2011. Eu m-am ocupat, printre altele, de renegocierea / rezilierea de contracte dezavantajoase cu furnizori în valoare totală de peste 600 milioane de Euro, cu toate presiunile, amenințările și influențele aferente unui asemenea proiect, inclusiv litigii, arbitraje internaționale etc.
Pot spune în cunoștință de cauză că ESTE O MARE DIFERENȚĂ ÎNTRE ANALIZA PE CARE O POT FACE MULȚI CONSULTANȚI / CONSILIERI ȘI ACȚIUNEA MANAGERIALĂ CONCRETĂ.
De la guvernul Bolojan am văzut documentul de analiză despre reforma unor companii de stat, publicat pe 15.04.2026. După aproape 10 luni de la preluarea mandatului de acest guvern, acesta este primul document serios pus în dezbatere publică, el reflectând munca unei echipe de profesioniști în analiză de business. Evident, opiniile despre unele dintre propunerile incluse acolo sunt diverse și reflectă diversitatea convingerilor și intereselor din societate, privind acele companii, dar nu la asta vreau să mă refer aici.
Vreau să subliniez DEFICITUL MAJOR DE ACȚIUNE din partea unui guvern / prim-ministru care s-a declarat reformist.
Concret, ce aș fi făcut altfel în locul prim-ministrului Ilie Bolojan în acest domeniu?
1. Nu aș fi înființat al cincilea post de viceprim-ministru pentru a coordona acest domeniu. Aș fi dat mandat unui consilier competent, cu experiență relevantă, să lucreze în numele prim-ministrului și aș fi asigurat folosirea autorității premierului când era necesar. Odată ce a înființat funcția de viceprim-ministru, dl. Bolojan a făcut din ocupantul aceleia o țintă prioritară pentru mafiile transpartinice alertate. Și nici nu a dat mesaj de solidaritate cu poporul supus măsurilor de austeritate (creșteri de taxe și impozite, inflație record în UE etc), făcând un guvern cu cel mai mare număr de vicepremieri din istoria democrației românești.
2. Aș fi făcut numirea în acea funcție-cheie, de om responsabil cu elaborarea propunerilor necesare pentru a fi asumate prin decizii juridice și politice ale prim-ministrului, exclusiv pe criterii de merit, competență și integritate. Știu din propria experiență că pentru a face astfel de reforme e nevoie de o anumită combinație de competență, experiență relevantă acelui domeniu, integritate și caracter.
3. Apoi aș fi declanșat, încă din vara lui 2025, cel puțin un proiect pilot, care azi ar fi putut avea deja rezultate care ar fi putut fi prezentate public, pentru a întări credibilitatea premierului și a demonstra ce beneficii poate aduce concret pentru guvern, ca acționar, reforma unei mari companii de stat. Adică aș fi ales cel puțin o companie unde era evident că se pot obține rezultate mai bune cu un management profesionist și aș fi asigurat numirea acolo a unui nou consiliu de administrație și management profesionist din mediul privat, adică din afara sistemului partinic. Aș fi asigurat, ca prim-ministru, tot sprijinul necesar prin măsuri administrative și juridice (adică inclusiv modificări de legislație dacă erau oportune).
Cunosc personal oameni cu competențe de top management dovedite în economia românească, ce ar fi fost dispuși anul trecut să aloce un timp din viața lor pentru a face management adevărat într-o astfel de companie. Doar că nu i-a întrebat nimeni, sau, poate, cei din jurul premierului care i-au întrebat poate nu aveau credibilitatea necesară în mediul de afaceri (poate nici premierul însuși) pentru a le inspira unor astfel de profesioniști încredere că s-ar merita acel sacrificiu din partea lor.
Azi, la peste 10 luni de guvernare Bolojan, înainte de votarea moțiunii de cenzură de Parlament săptămâna viitoare, bilanțul în acest domeniu al reformei companiilor de stat, care ar fi trebuit să fie în top 5 priorități ale prim-ministrului în această perioadă, este unul modest. Dar acest rezultat nu este unul întâmplător, ci o consecință previzibilă a modului în care a fost abordat acest subiect.
29.04.2026
